INTOARCEREA ACASA

 Astazi m-am trezit...

ma uit la chipul strain din oglinda,

in ochii caruia stau ascunsa eu

acum stiu cine sunt

in cap  aud pentru prima data vocea sinelui meu

nu mai sunt voci straine,care-mi vorbeau de pacat si de moarte...

mastile straine le-am aruncat mai departe,

sub ele e doar chipul perfect pe care-l privesc prima data

chipul meu real,frumos  si fara pata ...

noua fiinta care sunt eu 

vede intaia oara frumusetea florilor

aude vantul  printre frunze

si stralucirea vie a luminii

unde au fost toate acestea

de nu le-am stiut dinainte?

langa mine stau multimi de oameni

ei vad doar vechiul drum,doar caderea...

vom zbura asa putini spre cer

prea multi au ales iar durerea...

raman in urma parinti,

copii,prieteni dragi,frati si surori.

cu viata lor,cu alegerea lor...

noi ne ridicam aripile pentru zbor

spre cerul senin si dincolo de nori,

ei nu ne vad aripile si  nici plecarea

trambitele au sunat demult chemarea...

nu mai privim niciunul inapoi

 se -nchide in urma  cerul dupa noi

e aici,asa aproape ziua luminoasa

cand rasa ingerilor se intoarce ACASA.

.